Cele două momente din viață în care oamenii îmbătrânesc de două ori mai repede

Progresul unui om prin viață poate fi văzut ca o succesiune graduală de schimbări, de la ovul la mormânt. Între acestea, oamenii îmbătrânesc mai repede în două momente.

Cu toate acestea, dacă te trezești într-o dimineață, te uiți în oglindă și te întrebi când ai îmbătrânit atât de brusc, s-ar putea să nu îți imaginezi lucruri. Conform unor cercetări noi asupra schimbărilor moleculare asociate cu îmbătrânirea, oamenii îmbătrânesc mai repede în două momente ale vieții, unul la vârsta medie de 44 de ani și celălalt la vârsta medie de 60 de ani.

• De ce uneori zăpada pare albastră?
• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”

„Nu ne schimbăm doar treptat în timp; există și niște schimbări cu adevărat dramatice”, spune geneticianul Michael Snyder, de la Universitatea Stanford (SUA), autor principal al studiului.

„Se pare că mijlocul vârstei de 40 de ani este o perioadă de schimbare dramatică, la fel ca începutul vârstei de 60 de ani. Și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule pe care o analizezi”, declară cercetătorul.

Oamenii îmbătrânesc mai repede la 44 și la 60 de ani

Îmbătrânirea este un proces complex, asociat cu riscuri crescute de boli de tot felul. Snyder și colegii săi investighează biologia îmbătrânirii pentru a înțelege mai bine ce schimbări apar și cum, în scopul de a atenua și trata mai bine aceste afecțiuni. În acest sens, ei au monitorizat un grup de 108 adulți, care au donat mostre biologice la fiecare câteva luni, de-a lungul mai multor ani.

Oamenii de știință au observat că în anumite afecțiuni, cum ar fi Alzheimer și bolile cardiovasculare, riscul nu crește gradual odată cu timpul, ci se amplifică brusc după o anumită vârstă. Așadar, au dorit să examineze mai îndeaproape biomarkerii îmbătrânirii pentru a vedea dacă pot identifica schimbări asociate.

Folosind mostrele din cohorta lor, cercetătorii au urmărit diferite tipuri de biomolecule. Moleculele studiate includ ARN, proteine, lipide și microbiomul din intestin, piele, nas și cavitatea bucală, pentru un total de 135.239 de caracteristici biologice, notează Science Alert.

O multitudine de date

Fiecare participant a trimis în medie 47 de mostre pe parcursul a 626 de zile, cel mai activ participant trimițând 367 de mostre. Această bogăție de probe a generat peste 246 de miliarde de puncte de date, pe care cercetătorii le-au procesat pentru a căuta tipare în schimbări. Mai multe studii anterioare au găsit schimbări neliniare în abundențele moleculare, care pot fi legate de îmbătrânire la șobolani și la oameni. Studiile pe musculițe de oțet, șoareci și pești-zebră au indicat, de asemenea, un proces de îmbătrânire în trepte la aceste specii.

Snyder și colegii săi au observat că există o schimbare foarte clară în abundențele multor tipuri diferite de molecule din corpul uman în două etape distincte. Aproximativ 81% dintre moleculele din studiul lor au arătat schimbări în timpul uneia sau a ambelor etape. Schimbările au atins un vârf în mijlocul vârstei de 40 de ani și din nou la începutul vârstei de 60 de ani, cu profiluri ușor diferite.

Vârful de la mijlocul vârstei de 40 de ani a arătat schimbări în moleculele legate de metabolismul lipidelor, al cafelei și al alcoolului, precum și de bolile cardiovasculare, disfuncțiile pielii și ale mușchilor. Vârful de la începutul vârstei de 60 de ani a fost asociat cu metabolismul carbohidraților și al cafelei, bolile cardiovasculare, pielea și mușchii, reglarea imunității și funcția rinichilor.

Primul vârf, cel de la mijlocul vârstei de 40 de ani, este de obicei momentul în care femeile încep să treacă prin menopauză sau perimenopauză, dar cercetătorii au exclus acest factor ca fiind principalul: și bărbații au trecut prin schimbări moleculare semnificative la aceeași vârstă.

Care este motivul pentru care oamenii îmbătrânesc mai repede la aceste vârste?

„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femei la mijlocul vârstei de 40 de ani, probabil există alți factori, mai semnificativi, care influențează aceste schimbări la ambele sexe”, explică metabolomistul Xiaotao Shen, fost de la Stanford, acum la Universitatea Tehnologică Nanyang (Singapore).

„Identificarea și studiul acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare”, spune Shen.

Cercetătorii menționează că dimensiunea eșantionului lor este destul de mică și că au testat mostre biologice limitate, de la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani. Cercetările viitoare ar putea ajuta la aprofundarea acestui fenomen, studiindu-l în detaliu mai granular, pe un eșantion mai larg de subiecți, pentru a înțelege mai bine cum se schimbă corpul uman în timp.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Aging.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de nesănătos mănâncă, de fapt, studenții?

Inteligența Artificială a diagnosticat boli pe baza unor fotografii

Căldura a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa, în 2023

Test de cultură generală. De ce beau oamenii lapte?